Orașul din Apuseni unde, înainte de Revoluție, ploua cu acid sulfuric! Oamenii s-au îmbolnăvit și pământul a fost distrus
Zlatna, un pitoresc oraș din inima Munților Apuseni, a fost timp de secole un important centru minier al Transilvaniei, cunoscut pentru bogatele zăcăminte de aur, argint și mercur. În perioada romană, orașul purta numele de Ampelum, iar mai târziu, în Evul Mediu, era cunoscut sub diverse denumiri precum Montana Zalathna sau Zalatana-Banya. Însă, indiferent de nume, localitatea din Alba a prosperat datorită industriei miniere.
În secolul al XVIII-lea, aici a fost înființată prima topitorie de metale neferoase din zonă, iar la mijlocul secolului al XVII-lea, Zlatna devenise centrul domeniului aurifer din Munții Apuseni. Însă, odată cu dezvoltarea industriei, în perioada comunistă, orașul a cunoscut o schimbare dramatică.
În anii ’60, vechea topitorie a fost transformată într-un combinat metalurgic, iar producția a atins cote impresionante. În perioada 1970-1980, uzina producea 15.000 de tone de cupru anual, iar alte substanțe chimice periculoase, precum pulberea de aluminiu și acidul sulfuric, erau de asemenea fabricate. Aproximativ 10.000 de persoane lucrau în combinat în acea perioadă, însă această dezvoltare a adus cu sine o poluare gravă.
Emisiile de gaze toxice, ce conțineau plumb și cadmiu, au început să afecteze grav sănătatea localnicilor, care sufereau de boli respiratorii și afecțiuni precum saturnismul și bronșitele cronice. Ploaia acidă, generată de amestecul substanțelor chimice din aer cu apa și oxigenul, a distrus recoltele și pădurile din jurul orașului, iar Zlatna a devenit unul dintre cele mai poluate orașe din Europa.
În 1982, autoritățile comuniste au recunoscut oficial nivelul alarmant de poluare din zonă, confirmând că în orașe precum Zlatna, concentrațiile de plumb din aer depășeau de 15 până la 40 de ori limitele admise.
